Sfânta Ecaterina

Sfânta Muceniță Ecaterina este prăznuită pe 25 noiembrie. A trăit în timpul împaratului Maximinus, la începutul secolului al IV-lea și a fost fiica guvernatorului Alexandriei egiptene, Contas. Era foarte frumoasă și foarte cultivată: știa foarte bine limbile greacă și latină, dar avea și cunoștințe de astronomie și de oratorie.

Apărând cu tărie creștinismul, Sfânta Ecaterina a fost adusă în fața unui consiliu de filosofi însărcinați de împărat să o determine să se închine zeilor. Dar spre mânia și surprinderea împăratului, toți filosofii acelei adunări au fost convertiți și au îndurat apoi moarte martirică împreună cu mulții alți care au fost aduși la credința creștină prin înțelepciunea acestei minți luminate a Sfintei Ecaterina.

În cele din urmă, Sfânta Ecaterina a fost supusă în continuare torturilor, primind cununa muceniciei prin zdrobirea de fiarele ascuțite a patru roți prinse pe aceeași osie. De aceea, Sfânta Muceniță Ecaterina este reprezentată în icoane ținând în mână o roată. Împărăteasa a plâns văzând felul cum a pătimit Sfânta Ecaterina și mărturisind pe Mântuitorul Hristos a fost și ea martirizată.

În secolul IX sau X, printr-o descoperire minunată, capul Sfintei Mucenițe împreună cu mâna stângă au fost găsite și duse cu mult respect în biserica din Mănăstirea Sinai, zidită de împăratul Iustinian cel Mare în secolul al IV-lea.
Un fragment din Moaștele Sf. Ecaterina se găsesc și la biserica Sf. Ecaterina din București.