Monumente istorice din Neamț: „Adormirea Maicii Domnului” („Înălțarea Domnului” și „Sf. Ana”) – Mănăstirea Bistrița

Contribuția lui Petru Rareș la refacerea bisericii mari o găsim amintită în documentul din 1546, în care se mentionează: „am înnoit din temelie sfânta mănăstire”. Petru Rares, vorbind de „înnoirea mănăstirii”, s-a referit la întregul ansamblu de lucrări executate aici, deoarece actuala biserică a fost zidită de Alexandru Lăpușneanu, după cum rezultă din inscripția fixată în peretele sudic, sub o superba stemă a Moldovei:

„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului si cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a zidit această biserică din Mănăstirea Bistrița, unde este hramul Adormirii Precistei și Prea Binecuvantatei Stăpânei noastre, Maica Domnului și pururea Fecioară Maria, în zilele blagocestivului și de Hristos iubitorul, Io Alexandru Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, în anul șapte mii 62, luna mai în 26 zile (1554).”

Alături de Slatina, biserica de la Bistrița constituie cea mai mare și împunătoare ctitorie a lui Alexandru Lăpușneanu. Ca plan și dimensiuni se apropie foarte mult de Mănăstirea Probota a lui Petru Rareș, având între naos și pronaos încăperea gropniței si o singură turlă deasupra încăperii principale. Absidele laterale, ca și cea a altarului, au forma poligonală, cu câte cinci si respectiv noua fete, acoperite cu firide alungite. Câte o pereche de puternice contraforturi sprijină colțurile fațadei vestice, arcul transversal al pronaosului și segmentele din dreapta și din stânga absidelor laterale, un singur contrafort aflându-se în axul altarului.

Pridvorul are două uși de acces situate la sud și la nord, încadrate de chenare identice în forma de arc turtit, ca o acoladă abia pronunțată. Intrarea utilizată este cea sudică, deasupra căreia se află stema Moldovei feudale și inscriptia votiva originară. Pridvorul este bolțit după sistemul moldovenesc cu două calote sferice sprijinite pe arce în consolă și arce piezișe cu pandantivi.

sursa: Monumente istorice din Neamț