În școlile speciale din Neamț vor mai fi probleme și vor mai muri copii

Nu demult a murit un copil instituționalizat la Școala speciala Roșca, după ce a fugit din stabiliment împreună cu alți colegi și s-a înecat accidental.
În urma acestui accident și a multor dezbateri total pe lângă subiect, s-a decis sancționarea supraveghetoarei de noapte cu desfacerea contractului de muncă și încă alte câteva sancțiuni salariale. Acestea au fost măsurile oficiale luate în urma anchetei desfășurate la școala Roșca. Pe lângă aceste sancțiuni, ”specialiștii” în asistență socială care nu au stat în viața lor o zi cu o grupă de copii cu dizabilități, au cerut capul directoarei, jugulara prefectului și alte aberații pe care chiar nu are sens să le comentăm.
Situația în realitate este alta. La această școală specială și la altele din județ copiii fug periodic, întrețin relații sexuale între ei, sunt bătuți, consumă băuturi alcoolice… etc. Aceste situații vor fi prezente în aceste stabilimente în continuare deoarece de fiecare dată când apare câte un astfel de caz toată lumea comentează doar efectul și nimeni nu analizează situația în complexitatea ei, căutând cauzele reale.
Cauzele reale sunt următoarele. Politicienii noștri, care nu mai pot de grija acestor copii, au stabilit niște normative care, în cel mai fericit caz, pot fi folosite în mediul veterinar, nu în cel uman, mai ales dacă vorbim de copii cu dizabilități. Conform normelor, un supraveghetor, ca cel dat afară de la ”Al. Roșca”, are în grijă 30 de copii, normă imposibil de executat corect pentru orice profesionist din domeniu. Celelalte norme de psiholog care ar trebui să stea de vorbă cu familiile și să facă terapii sunt de 1 la aproximativ 200 de elevi. În acest regim de lucru, copiii cu nevoi speciale … sună urat dar aceasta este realitatea … trebuie tratați ca niște animale, neexistând absolut nici o altă metodă de a ține situația sub control și a nu se ajunge la sânge pe pereți și ochi scoși..
De exemplu, în aceste școli speciale copiii aruncă cu obiecte după profesori și îngrijitori. Dacă intervenția supraveghetorului care este 1 la 30 nu este una brutală și nu duce la imobilizarea imediată a respectivului copil, aproape instantaneu ceilalți fac la fel și se rănesc între ei. Este dur ceea ce spunem, dar un colectiv cu 30 de astfel de copii și un singur om care să-i țină în frâu forțează respectiva persoană, dincolo de lege și morală, să abordeze un comportament inuman și să aplice metode de corecție fizică ilegale pentru a nu se ajunge la alte tragedii. Dacă la școlile speciale de genul ”Al. Roșca” agresiunile se pot limita la o palmă, la alte stabilimente, cum e cel de la Ștefan Cel Mare, profesorii și supraveghetorii trăiesc efectiv sub teroare deoarece acolo elevul aruncă cu scaunul sau chiar cu banca în profesor ajungându-se ca luptele să se desfășoare parte în parte. Desigur că aceste situații nu ajung niciodată să fie făcute publice, dar din păcate acesta este adevărul 100% oricât am încerca noi să spunem că trăim într-un județ civilizat și așa ceva nu se întâmplă.
Un alt exemplu tabu este cel al tratamentelor cu anticoncepționale aplicat de multe ori forțat acestor copii, care nu pot fi supravegheați în totalitate sub nicio formă în condițiile actuale de personal. Dacă înainte de integrarea în UE se mai limitau evadările sau relațiile sexuale între acești copii prin metode carcerale (gratii, uși încuiate, copii izolați) acum, cu noile reglementări europene și de drepturi ale copilului, nu mai sunt gratii la aceste școli, nici măcar la parter, copii au voie să iasă nesupravegheați pentru că nu există însoțitori, și așa mai departe.
Bătăile dintre copiii din aceste centre sunt și ele aproape zilnice și de multe ori de o violență de nedescris care se lasă cu spitalizări, oase rupte și multe alte complicații de care de asemenea nimeni nu vrea să vorbească, declarându-le ca fiind accidente.
E bine că societatea civilă și presa se scandalizează de un eveniment tragic, cum a fost moartea acelui copil, dar desfacerea unui contract de muncă, schimbarea conducerii, a președintelui CJ, a prefectului, a inspectorului general de la învățământ sau alinierea planetelor, nu va schimba absolut nimic în acest sistem. Cauza acestor evenimente este subdimensionarea aberantă a personalului, lipsa totală a însoțitorilor, prezența simbolică a psihologului la care se adaugă și absența mijloacelor moderne de supraveghere și control. Până ce aceste lucruri nu vor fi rezolvate, în spatele pereților școlilor speciale copiii vor avea parte de îngrijire cel mult la nivel veterinar.
Dacă am avea curajul să încercăm să privim și la rețetele de succes în asistența socială din țările mai evoluate am observa că acolo s-au desființat demult aceste școli speciale cu cazare pentru copii și s-a trecut la darea lor în plasament sau la stimularea financiară a familiilor pentru a nu abandona copii cu handicap. Mai clar, țările civilizate au înțeles că nu poți face absolut nimic bun dacă ții la un loc zeci de copii cu dizabilități, ci din contra, le faci mai rău.
Din păcate, rezolvarea situației stă în mâna politicienilor care ar trebui să propună schimbarea legislației în materie de plasament sau măcar în materie de normative ale școlilor speciale, dar cine să facă acest lucru … ce politicieni avem noi la Neamț care să facă aceste demersuri sau măcar să înțeleagă care sunt adevăratele probleme ale sistemului?
Până acum singurul care s-a implicat real în problemele acestor copii a fost consilierul județean Șerban Ciprian și sperăm ca acțiunile lui să ducă măcar la diminuarea corupției care fura de la gura acestor copii bătuți de soarta. Măcar atât să realizăm în lipsa unor parlamentari, care mai au mult până să înțeleagă ce se întâmplă în sistem și să producă legi care să corecteze situația.
În continuare situația copiilor cu dizabilități din aceste școli va rămâne la fel, cu multe șanse de a se agrava și în continuare prea mulți incompetenți își vor da cu părerea în domeniul asistenței sociale.

Iosub Robert

Lămuriri: Primele dezvăluiri despre ce se întâmplă la aceste școli speciale au fost făcute de ZiarPiatraNeamț în 2011 când arătam cum ajung copii de la Roșca cu fracturi la spital. Din păcate, unii care lucrau pentru CJ pe acea vreme și știau ce se întâmplă aveau un văl pe ochi și de abia acum au luat lumină. Tot noi am scris despre un alt caz care a devenit și el dosar penal cu o minoră care a fost dusă la o întrerupere de sarcină și era instituționalizată tot la Roșca.
Pentru că unii au citit articolul … mai în diagonală, facem precizarea că deși când a murit copilul înecat directoarea acestei școli era în concediu, cu certitudine ea și toată conducerea ar trebui schimbată și nu doar pentru 6 motive… putem enumera noi vreo 20 …
Pentru cei care nu au înțeles, articolul nu ia apărarea directoarei… din partea noastră trebuia demisă din 2011. Articolul prezintă corect o stare de fapt și atrage atenția că și după schimbarea conducerii situația va rămâne la fel dacă nu se umblă la cauze, ci doar la efecte.
Cu schimbarea directorilor din aceste instituții discuțiile sunt complicate deoarece 99% dintre ei sunt puși politic, corupția este enormă, mulți din sistem și din afara lui sug din banii sifonați de la gura copiilor sau bătrânilor și absolut nimeni nu vrea să facă ordine. De multe ori se vrea doar să fie schimbați niște corupți cu alți corupți pentru schimbarea direcției în care merg banii sifonați …și atât…

Post-ul În școlile speciale din Neamț vor mai fi probleme și vor mai muri copii apare prima dată în Ziar Piatra-Neamt.