Deputatul Ciprian Șerban, declarații politice și intervenții în cadrul sedințelor Camerei Deputaților

De N. L. Pe apr. 16, 2019

Deputatul Ciprian Șerban a avut două declarații politice, dar și intervenții, la începutul lunii aprilie, în cadrul sedințelor Camerei Deputaților.

Ciprian-Constantin Şerban – declaraţie politică intitulată „De Ziua mondială a sănătăţii, este important să scoatem în evidenţă că sănătatea este o prioritate a guvernării noastre, prin realizarea creşterilor salariale din domeniu şi prin implementarea unor proiecte solide de infrastructură medicală, care se află în perspectiva noastră imediată”;

De Ziua mondială a sănătăţii, este important să scoatem în evidenţă că sănătatea este o prioritate a guvernării noastre, prin realizarea creşterilor salariale din domeniu şi prin implementarea unor proiecte solide de infrastructură medicală, care se află în perspectiva noastră imediată”

Duminică, 7 aprilie, am celebrat Ziua mondială a sănătăţii. Marcarea acestei zile a fost propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, încă din 1948, devenind zi oficială începând cu anul 1950. În acest an, tema propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este acoperirea universală a unor standarde de sănătate pentru toţi şi oriunde: „Universal health coverage: everyone, everywhere”, adică „Sănătate pentru toţi!”

Printre priorităţile Guvernului României şi ale coaliţiei de guvernare, se află în mod cert domeniul sănătăţii. Prin tot ceea ce facem, vom sprijini acest domeniu cheie pentru viaţa românilor şi pentru societatea noastră aflată în dezvoltare. Un progres major în domeniul medical din România îl reprezintă creşterile salariale, adică acordarea unor remuneraţii salariale în acord cu pregătirea şi eforturile depuse de medici, proiect care a reuşit să elimine inegalităţile anterioare şi care denotă faptul că domeniul sănătăţii este una dintre cele mai mari priorităţi ale guvernării noastre.

Printre pilonii principali ai bugetului pe anul 2019, se află prevăzute investiţii în tehnica medicală, aparatură şi realizarea necesităţilor din infrastructura medicală, pentru ca acest domeniu vital să performeze. Este clar că avem în continuare nevoie de stabilitate şi continuitate în domeniul politicii medicale şi de strategii permanente de punere în aplicare a unor proiecte solide pentru modernizare şi pentru oferirea unui standard de educaţie medicală şi prevenţie, proiecte care se află în perspectiva noastră imediată.

Este necesar ca, vorbind despre Ziua mondială a sănătăţii, să fim solidari cu iniţiativele legislative pe care coaliţia le aduce pentru o îmbunătăţire majoră a vieţii medicale din România, lucruri care nu s-au făcut în guvernările precedente. România este un stat care îşi respectă cetăţenii, motiv pentru care au fost alocate creşteri substanţiale în domeniul sănătăţii pentru achiziţionarea de echipamente moderne în spitale, pentru asigurarea unor programe importante de sănătate publică precum testarea prenatală a femeilor gravide, de screening a diabetului zaharat tip I sau a unor forme de cancer.

De vreme ce ţara noastră are nevoie de noi resurse umane, o altă prioritate a noastră este şi creşterea natalităţii şi reducerea decesului prenatal, în această politică de sănătate publică intrând şi proiectul „Mama şi copilul”, pentru care vor fi achiziţionate aproximativ 1.000 de incubatoare noi, pentru le oferi prematurilor o şansă în plus la viaţă sau cel puţin şanse egale cu cele ale unui prematur născut într-o ţară europeană bine dezvoltată.

Tot cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii, trebuie să aducem în discuţie statisticile îngrijorătoare care arată creşterea ratei infarctului miocardic acut la populaţia tânără, prin creşterea obezităţii, sedentarismului şi a fumatului încă din adolescenţă. Pentru a reduce această tendinţă negativă, este nevoie de strategii de promovare naţională a sportului în şcoli, dar şi campanii care vizează informarea populaţiei despre efectelor nocive pe care le are fumatul pe termen lung asupra sănătăţii. De asemenea, este nevoie pe viitor de o educaţie solidă şi corectă privind vaccinarea, în încercarea de a contracara diferitele tendinţe din societate şi de poziţionare faţă de acestea.

Proiectele coaliţiei din domeniul sănătăţii sunt o certitudine că viaţa din spitalele româneşti va fi mai bună, iar românii vor fi trataţi în viitorul apropiat la aceleaşi standarde ca în ţările din Europa de Nord. Să acordăm sănătăţii în fiecare zi aceeaşi atenţie şi prioritate!

Ciprian-Constantin Şerban – declaraţie politică având ca titlu „Diplomaţia culturală a fost pe agenda Conferinţei Internaţionale [30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est. Rolul diplomaţiei culturale în dezamorsarea conflictelor îngheţate] – un eveniment de succes şi un pas înainte pentru un viitor bazat pe cooperare şi sprijin reciproc”;

Diplomaţia culturală a fost pe agenda Conferinţei Internaţionale «30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est. Rolul diplomaţiei culturale în dezamorsarea conflictelor îngheţate» – un eveniment de succes şi un pas înainte pentru un viitor bazat pe cooperare şi sprijin reciproc”

Între 1-2 aprilie 2019, Fundaţia Română pentru Democraţie a organizat Conferinţa Internaţională „30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est. Rolul diplomaţiei culturale în dezamorsarea conflictelor îngheţate”.

S-au scurs 3 decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, anul 1989 redând Europei libertatea şi spiritul democratic. Pe parcursul acestor trei decenii, ţara noastră a fost sprijinită în reiniţierea relaţiilor diplomatice, relaţii care au stat la baza dezvoltării unor parteneriate care ne-au condus către Uniunea Europeană. Consolidarea acestei poziţii a fost posibilă printr-o evoluţie în societate, dar şi printr-un permanent dialog. În acest sens, evenimentul de marcare a împlinirii a 30 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa de Est a dezbătut rolul diplomaţiei culturale şi al dialogului, ca instrumente şi potenţiale surse de dezamorsare a conflictelor.

Alături de domnul preşedinte Emil Constantinescu, evenimentul a reunit participanţi din ţară, cât şi din străinătate, conferenţiari şi personalităţi implicate în iniţiative, pentru o pace globală, cum ar fi: Mann-Hee Lee, preşedintele HWPL din Coreea de Sud, Amir Aziz, Imanul Comunităţii Islamice din Germania, Vaidya Nathan, Secretarul general al Comunităţii Hinduse din Germania, şi alţii. S-a dialogat pentru o mai bună înţelegere a mecanismelor diplomatice care au susţinut dialogul între comunităţile sociale şi religioase din zonele unde au existat conflicte. S-a făcut recurs şi la problematica Balcanilor de Vest pe baza trecutului recent, în acest sens fiind susţinute comunicări de către foşti şefi de state, precum: Boris Tadic, preşedintele Serbiei între 2004-2012, Rexhep Meidani, preşedintele Republicii Albania între 1997-2002 şi Mladen Ivanić, membru al Administraţiei Prezidenţiale a Bosniei şi Herţegovinei. Discuţiile s-au focalizat pe acţiuni comune pentru menţinerea unei păci durabile în această regiune atât de apropiată cultural de România.

O altă sesiune a Conferinţei a adus în discuţie Forumul Marea Baltică – Marea Neagră, axat pe dezvoltarea acestei regiuni aflată într-o zonă de convergenţă a unor interese economice şi politice care pot declanşa conflicte majore, în lipsa unui solid consens diplomatic. În cadrul Conferinţei, s-au pus bazele unei iniţiative pentru pace globală, prin Declaraţia pentru pace şi înţelegere, de la Bucureşti, la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale, pentru crearea premiselor unei societăţi paşnice, precum: Coaliţia Interparlamentară pentru Etică Globală, Grupul Marmara, International Centre for Baltic – Black Sea Studies and consensus practices etc.

Conferinţa a adus laolaltă reprezentanţi de seamă, diplomaţi, foşti oameni de stat, organizaţii nonguvernamentale şi lideri ai unor grupuri religioase care s-au implicat în estomparea unor conflicte îngheţate de-a lungul timpului, care depun în continuare eforturi pentru promovarea diplomaţiei culturale.

Îi felicităm pe organizatori pentru acest eveniment care reprezintă un pas înainte pentru un viitor bazat pe cooperare şi sprijin reciproc. Sperăm ca România să fie din ce în ce mai prezentă în această zonă a diplomaţiei culturale, o zonă a statelor mature din punct de vedere geopolitic.

Intervenții:

Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.
Reexaminarea Legii pentru completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.584 din 25 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1070 din 18 decembrie 2018 (PL-x 340/2018/2019). (retrimisă comisiei)
Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului „Schi în România” (PL-x 172/2018). (retrimis comisiilor)
Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr.325/2006, pentru modificarea alin.(5) al art.10 din Legea nr.121/2014 privind eficienţa energetică şi pentru completarea alin.(3) al art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 567/2008/2018). (retrimisă comisiei)
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2018 pentru modificarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local (PL-x 30/2019). (retrimis comisiilor)