Calu și Iapa păstrează trecutul medieval al comunei Piatra Șoimului

Două biserici pomenite în actul din 11 iulie 1428 sunt identificate în istoricul local cu așezările Calu și Iapa. Documentul lui Alexandru cel Bun, legat de Mănăstirea Bistrița, folosește forma slavonă Cobâle, explicată în prezentarea comunei prin legătura cu numele Iapa.
Identificarea constituie reperul medieval timpuriu folosit pentru Piatra Șoimului. Ea trebuie prezentată ca interpretare istorică și lingvistică a actului, fără a înlocui în tăcere denumirile originale cu cele actuale.
Există și mențiuni ulterioare mai ușor de urmărit. Poienița Calului apare într-un document din 2 noiembrie 1471, iar un act din 31 martie 1481 amintește o defrișare pe pârâul Iapa.
Aceste nume păstrează o geografie locală mai veche decât denumirea Piatra Șoimului. Bisericile, pâraiele și terenurile descrise în acte ajută la reconstituirea istoriei comunităților, cu condiția ca satul, apa și locul de hotar să fie deosebite în fiecare mențiune.
Poienița și defrișarea oferă și indicii despre felul în care era folosit terenul. Actele nu înregistrează numai sate întregi, ci și locuri de muncă, ape și parcele recunoscute de comunitate. Calu și Iapa rămân astfel cheile documentare ale unei istorii care trebuie căutată înaintea apariției denumirii administrative actuale.

